7 decembrie 2010
Romfilatelia iar şi probabil tot degeaba
- Academia Caţavencu
a publicat în numărul din 6 decembrie un articol numit sugestiv
“Romfilatelia are lipit pe frunte timbrul de garanţie al SRI”. Pentru
mine nu este nimic nou. De ani de zile ziare serioase, ce nu pot fi
bănuite de interese meschine, au scris despre practicile ciudate ale
acestui SRL apărut nu se ştie la a cui iniţiativă. Ceea ce nu ştiam până
acum, este că pe directoarea Cristina Popescu ” … guvernul Năstase a
decorat-o cu Ordinul Naţional „Serviciu Credincios“ în grad de cavaler,
la nouă luni după apariţia Romfilatelia. Adică exact intervalul în care
au putut fi înlocuite cu falsuri timbrele „Cap de bour“, împărţite
probabil între Năstase şi SRI. …” Serviciu credincios, citesc bine sau
am orbit? Hă, Hă Hă. Şi la nouă luni. Hă, Hă Hă.
Această borîtură de viniete colorate frumuşel sau groaznic, sunt vândute filateliştilor creduli drept mărci poştale. Cred că de 5-6 ani tot amânam data la care să renunţ să mai fiu păcălit de o firmă de guşteri pe care nu-i poate prinde nimeni de coadă. S-au făcut n anchete ale guvernului şi la Romfilatelia şi la Muzeul devalizat al poştei. şi nu numai de către guvern. Rezultatul nul. Hoţii sunt de neatins. Şi în revista Filatelia, editată de către Federaţia Filatelică Română, s-au scris zeci de articole şi s-au reprodus zeci de documente incriminatoare. Şi în blogul meu şi în alte bloguri ale filateliştilor s-au spus lucrurilor pe nume, dar degeaba. Explicaţia logică, cel puţin pentru mine a fost că este o afacere mare patronată de “organe”, în detrimentul filateliştilor şi a statului. Păi dacă toţi fură şi nu li se întâmplă nimic, dece n-ar fura şi “organele”?
Întrucât nu am cum să îndrept lucrurile eu personal, nu pot face decât două lucruri.
Unu. Să spun pe blogul meu ce cred. Dacă nu mi s-o mai da voie, aşa cum sunt nişte propuneri anticonstituţionale acum în parlament, o să găsesc alte mijloace, cum au găsit şi cei din Iran sau China.
Doi. Nu mai colecţionez făcăturile Romfărăfilatelia-SRI de după expoziţia din 2008, când am fost atât de tâmpit să achiziţionez toate chestiile, supratipare aurii în 500 de exemplare şi alte alea. Când am avut nevoie de bani, nu am reuşit să le vând deloc. Asta este valoarea lor adevărată. Zero lei.
Am convingerea că nici justiţia, nici guvernul nu mai pot face nimic. Adio filatelie nouă, adio muzeu poştal în România. Adio mărcilor care s-au subtilizat din muzeu. Cine le-a luat? Strict secret.
Pingback by Romfilatelia iar şi probabil tot degeaba - Ziarul toateBlogurile.ro — 7 decembrie 2010 @ 20:13
Comentariu by kolector — 7 decembrie 2010 @ 21:24