15 decembrie 2011
BUCOVINA 1992-1993 – I
- BUCOVINA 1992-1993 – I
- Pohta ce-am pohtit
Şi la ce mi-a folosit …
- Evenimentele ce au venit în anii 90 au găsit nepregătite toate
statele mai mici şi mai mari din Uniunea Sovietică. Gorbaciov ar trebui
decorat cu « Meritul Filatelic ». Dar cum acesta nu există şi nici nu
cred că actualii conducători ai ţărilor din estul continentului ar avea
ceva cunoştinţe filatelice înafară de cele referitoare la lins, mă
mărginesc doar să constat avalanşa de timbre provizorii, locale,
ştampile valorice, supratipare de necesitate sau doar filatelice, ce au
dat năvală peste uzualele vechiului URSS, ba chiar şi în clasoarele
filateliştlor. Aceste obiecte filatelice chiar au circulat, cu ajutorul
neprecupeţit al filateliştilor, întreprinzătorilor grăbiţi să facă
primul million, dar şi al oamenilor care chiar aveau nevoie de nişte
mărci poştale. E-mail-ul încă nu apăruse, nici telefoanele mobile nu
erau pe toate drumurile, abia apăruseră nişte cutiuţe care începeau să
sune de la o centrală şi puteai răspunde de la un telefon fix la numărul
indicat pe micul ecran al cutiuţei.
La început le-am privit ciudat. Nişte supratiparuri pe uzuale URSS nu încântă pe nimeni. Nici nu erau anunţate prin revista « Filatelia » nici la televizor sau la radiourile private proaspăt apărute şi care băgau spaima în comunişti noi şi vechi, indiferent de scăunelul, scaunul, fotoliul sau tronul pe care îl ocupaseră în grabă.
M-au interesat mai puţin Insulele Franz Iosef, Tuva – noile apariţii, Celiabinsk şi nici chiar Crimeea. Dar când vezi apariţii din Moldova, este vorba evident de răsăritul Moldovei, cel hăpăit de ruşi cu oameni cu tot, cunoscut poate mai bine sub numele de Basarabia, de Transnistria cea cu regim incert şi pe care chiar că le credeam nişte apariţii de scurtă durată, sau, Bucovina, adică nordul Bucovinei, cadorisită Ucrainei de către URSS, împreună cu Bugeacul, sudul Basarabiei, golit de nemţii care erau pe acolo de câteva sute de ani bune, de bulgari şi de români, trimişi toţi pe alte meleaguri mai îndepărtate, de unde mulţi s-au mutat rapid în lumea celor mai drepţi, ei bine, când le vezi scris numele pe acele bucăţele de hârtie zimţată, nu poţi să nu alergi după ele, să cauţi să ai cât mai multe, dacă se poate chiar pe toate, cu erori întâmplătoare sau mai degrabă intenţionate, cumpărate atunci, imediat, căci pe urmă apar replicile şi falsurile de diferite provenienţe, la preţuri din ce în ce mai ciudate. Pohta, de …
Bucovina s-a bucurat de la început de apariţia unui catalog, tipărit chiar la Kiev de către muzeul Poştei Bucovinei din Cernăuţi. După cum scrie în prefaţă numerotaţia mărcilor s-a făcut după « Catalogul MIHEL » iar preţurile sunt în dolari SUA. La ce pagină or fi găsit ei Bucovina? Eu nu lam găsit-o nici la Ucraina nici la România.
-
Lăsate dintr-o dată fără nici un tătuc, pseudoţările exsovietice au
făcut fiecare ce a crezut de cuviinţă, după cum le îndemna istoria mai
veche şi cea mai recentă. Oricum, toate şi-au adus aminte că au fost
chiar independente după destrămarea Imperiului Ţarist. Conducătorii
moscoviţi, ameţiţi de libertatea dintr-o dată oferită fostelor mai
degrabă colonii, în cazul unora au acceptat cu nonşalanţă
autoproclamarea independenţei acestora, iar altora, ca în cazul Statelor
Baltice, le-au dat riposta cu tancurile, singura politică ce le trecea
prin cap. Nu a fost deloc o politică adecvată, cele trei state nu s-au
mai lăsat momite de avantajele Uniunii sau Federalizării.
-
Catalogul ucrainian al mărcilor locale bucovinene apărute între
1992-1993 are 7 pagini şi două coperţi. Nu mi-a parvenit decât într-o
copie la mâna a 5,5-a şi aceea făcută probabil pe un xerox din acelea de
mult casate şi date ca ajutoare prin noile ţări estice. Noi eram
mulţumiţi şi cu astea iar donatorii erau scutiţi de o cotă din impozite.
Printre bucovinenii cu care m-am întâlnit după revoluţie nu s-a găsit
nici un filatelist. Dealtfel, ajungeau prin Bucureşti şi parcă nu le
venea să creadă că se vorbeşte româneşte peste tot, fără oprelişte şi
erau foarte atenţi să nu fcă vreo greşeală gramaticală. Oricum vorbeau
mult mai corect decât mulţi parlamentari şi miniştri de-ai noştri.
Veneau după cărţi şi reviste, evident că nu-i refuza nimeni şi plecau cu
geamantanele pline.
Se pare că au mai apărut mărci locale din Bucovina şi în 1994 şi în 1995. Am găsit pe Delcamp două serii la vânzare. Câte or mai fi apărut nu ştiu. Aş dori să găsesc un catalog al lor. Pe urmă nu ştiu ce voi face cu bucovinencele …
-
Dacă promiteţi că nu vă supăraţi pe ecranul monitorului, o să îndrăznesc
să pun catalogul « Bucovina 1992-1993 » şi pe urmă şi câteva din
mărcile în cauză. Dece? Păi ca să avem o bază de discuţie! Sunt urâte,
sunt discutabile, dar totuşi …
-
Nu prea cred să fiţi mulţumiţi de imagini. Dar dacă apăsaţi pe o
imagine, număraţi până la 3,14… şi apăsaţi iar, veţi putea citi textul.
Dacă nu dstingeţi literele, mai număraţi odată până la 3,14… şi apăsaţi
iar. Literele moderne slavone sper că le cunoaşteţi. Eu le-am învăţat
timp de opt ani la şcoală, sub numele de litere ruseşti, la memorabilele
lecţii de limba rusă luate cu fiica Anei Pauker, cea care ne încuraja
să învăţăm ruseşte, ca să devenim mai repede cetăţeni sovietici în
cadrul RSS Română. Oricum, nu sunt decât o combinaţie de litere greceşti
cu latine, este posibil chiar ca ele să fi fost utilizate de populaţia
românească înainte de contactul cu slavii. Ar trebui să-i întrebăm
oricum pe Chiril şi Metodiu, pre numele lor Constantin şi Mihail, români
macedoneni din Săruna, azi Salonic.
Nu , nu cred că este vorba de primul milion ! Cred că este vorba de conştiinţa istorică a unor umili filatelişti , buni cunoscători de istorie poştală uniersală ! EI au ştiut că trebuie lăsată o urmă filatelică în acel uriaş determinant istoric care a avut loc în acea epocă ! Eu cred că aici este vorba despre CONŞTIINŢĂ filatelică !
Cu stimă Filatelică . Andrei , Vatra Dornei
Comentariu by Andrei - Vatra Dornei — 23 decembrie 2011 @ 05:55
Comentariu by Cornelius Ionescu — 23 decembrie 2011 @ 11:53