17 august 2011
Asistenţa Socială negumată, coli
-
Domnul Max Peter, cu serialul dânsului despre coli, mă bagă în ceaţă. Nu
îmi pare rău, aşa am motive să mai zgârm în colecţie, de fapt pot să-i
spun chiar grămadă. În fond ce este aceea o grămadă? Păi atunci când nu
poţi să spui exact o bucată, două bucăţi, trei bucăţi, patru bucăţi,
cinci … Vine un moment când există nişte bucăţi pe sub bucăţile deja
numărate şi când renunţi să le mai numeri. Aceea este o grămadă. Această
punere la punct mie îmi era strict necesară. Domnul Max Peter îmi dă
imboldul necesar să mai caut în grămadă, aşa cum de altfel îmi dă mereu
şi domnul Daniel Marcu. La fiecare articol de al dânşilor mă pun pe
roate şi sap. Sap în grămada de clasoare, bibliorafte, cutii, plicuri
transparente sau nu. Câteodată nu am nimic de spus, au dreptate şi atât.
Câteodată mai am şi eu ceva piesuţe sau piesoaie care confirmă, pot să
spun consolidează afirmaţiile dânşilor. Nu mi-aş permite să prezint
piese care să infirme vreo afirmaţie de-a Domniilor Lor. (Tuse
repetată din publicul cititor. Oare pluralul de la tuse este tuşi? O
grămadă de tuşi. Asta trebuie să fie. Sunt foarte mulţumit când am
dreptate întotdeauna. Rumoare generală). Nu îmi stă în caracterul meu bine format în selectele cartiere ale Bucureştiului, Floreasca şi Pantelimon
(Tuse repetate din partea filateliştilor şi nefilateliştilor; hohote de
râs prelungite. Totuşi parcă ar suna mai bine hohoţi de râs. Dar doar
pentru mine).
Colţul din stânga jos, cel cu găurică. Puteţi apăsa de două ori ca să priviţi prin dânsa. © C.I. |
-
Eheheeei, dar când le-am desfăcut ce-am găsit eu? Asistenţa Socială era
formată din coli întregi, comerciale, de 100 de mărci, împăturite de
apăreau doar zece mărci, cât să fie ca o ciocolată. Iar pe verso nici
urmă de gumă, nici de maşină nici de mână. Erau pur şi simplu negumate.
Şi fără filigran. Aveau ele ceva aşa mai distinctiv, două găurici, una
sus şi alta jos, amândouă pe stânga. M-aş fi mirat să nu aibă. Dar
chestia cu lipsa gumei mă tot face de atunci, de câţiva ani să meditez.
Dar cum meditaţia nu face întotdeauna bine, depinde de cine ţi-o dă, vă
arăt şi dumneavoastră, dacă o încăpea pe blog, coala de 100 şi un colţ
cu găurica cea ca pentru un ac. Să se fi vândut dânsele chiar aşa, în
ciocolate, ca un fel de chitanţă pentru donatorii cu dare e mână? Că de
lipit pe undeva nu poate fi vorba. Niciunde.
-
Cât despre Timbrul Aviaţiei, nici cu dânsul nu erau lucrurile curate.
Sunt tipărite pe hârtie cenuşie, aşa cum s-a mai întâmplat cu câteva emisuni de prin 1941 însă, Un an Bucovina, Un an Basarabia, Pentru Transnistria – Miron Costin şi din 1945, Apărarea Patriotică II.
Nu mai erau coli întregi însă ci bucăţi de 2×5=10 mărci. În compensaţie
erau jumătate cu filigranul normal şi jumătate cu capul în jos, deci
provin din cel puţin două coli de tipar.
Problema cu colţurile găurile la mărcile din colţurile de coală datează de mult, încă de pe la mărcile emisiunii “Bucureşti I”, întâlnindu-se apoi aproape la toate emisiunile ulterioare. Un exemplu voi publica şi eu azi sau mâine (să văd când voi avea timp).
În ceea ce priveşte emisiunile din perioada de după 1930, veţi vedea continuarea studiului cu colile, s-ar putea să mai căutaţi prin grămezi, pentru că voi prezenta lucruri interesante, neluate în seamă sau necunoscute până acum.
Problema cu marginile de coală: nu există nicio marcă sau emisiune care să se fi tipărit fără margini (tehnologic, nu se poate). Numai că mărcile cu margini sau colţuri de coală au ajuns mai rar pe piaţă.
Vă mulţumesc frumos pentru completare!
Comentariu by Peter — 17 august 2011 @ 10:57
Comentariu by kolector — 17 august 2011 @ 21:25
http://colectii.toateblogurile.ro/?s=Proba%2C+proba%2C+unde+e+proba%3F+IATA+PROBA!+
de unde l-am şi copiat profitând că tipul care le-a pus pe sit nu a scris nimic despre copyright! Găurica, dacă se apasă odată pe imagine, apare separat pe un ecran, dacă se mai apasă odată, se măreşte, este drept că nu cine ştie ce, dar sufi ca să se vadă găurica, ce este puţin ovalizată, probabil că a tras cineva de coală când mai era prinsă, nu prea înţeleg cum şi cu ce. Este foarte în margine ca să cred că a fost vorba de un ac. Mai că îmi vine să cred că era vorba doar de un ghidaj pentru potrivirea în maşina stomatologică, vreau să spun în maşina de făcut dinţi, dantelăreasa mai precis.
Comentariu by Cornelius Ionescu — 17 august 2011 @ 23:11