18 august 2012
- ARLUS ’48 – pe marginea unui articol
- Un articol
al dlui Daniel Marcu îmi provoacă amintiri şi dor de scormoneală.
Amintiri nu despre propaganda prosovietică, la care eram imuni, ci
despre bibliotecile ARLUS, pe unde mi-am petrecut destul timp în iernile
anilor 50. Vara mergeam la Parcul Herăstrău, „Stalin” pe atunci, unde
erau două biblioteci în aer liber, acum sunt baruri, aţi ghicit. Acolo
învăţam, acolo scormoneam cu osârdie în fişiere, după tot felul de
minuni ce nu erau puse în vitrine. Iarna nu aveam ce face şi căutam
bibliotecile. Biblioteca „de Stat” ce era cazată întâi la Tribunalul
mare şi apoi în localul Bursei. De acolo şi până la ARLUS, pe Ion Ghica,
unde este acum OSIM-ul, nu erau nici o sută de metri. Greu a fost până
am învăţat poteca, ce să spunem la intrare, cum să ne facem legitimaţie,
unde erau fişierele. Apoi s-a mutat pe Prelungirea Dacia, în Casa
Scarlat Kretzulescu, acum Muzeul Literaturii Române. Clasicii ruşi ne
aşteptau, nu ne-au dat afară niciodată. Citeam ce voiam noi şi dacă
voiam. Era cald şi erau birouri unde să putem învăţa în linişte, ceea ce
nu puteam spune despre casele noastre. După o părere a unuia de la Asymetria, aşa am devenit şi eu, ca şi mulţi alţii „colaboraţionist”
- Nu am putut rezista şi, citind articolul lui Daniel, foarte
interesant şi plin de noutăţi, am luat clasorul cu 48! Păi sigur, FDC-ul
Eros cu ARLUS era mai FDC decât FDC-ul meu! Timbrele cu viniete le au
ataşate, la mine sunt rupte aşa cum fac salariatele de acum de la poşta
„mea” şi lipite alături. Ştampila de pe FDC-ul din articol este pusă
dreaptă, la mine este strâmbă.
- Interesante probele de plicuri pe care evident nu le ştiam şi am
făcut ceva haz de unul singur de bombardierele date peste cap ce se
înfig în ARLUS! M-a interesat şi informaţia referitoare la cele patru
emisiuni pentru care s-au emis Cartoane prima zi a emisiunii. La mine
apar cinci! Da, mai este şi cartonul, în format muncitoresc emis cu
ocazia Expoziţiei de prietenie româno-sovietică din 4 noiembrie,
menţionată în articol. Ca şi celelalte cartoane, este chior, fără nici
un desen sau vreo inscripţie. Timbrul de aviaţie de la ARLUS, cu
ştampila expoziţiei şi atât. Format muncitoresc, adică format cărămidă,
de proporţie 2:1 şi de dimensiuni 20 x 10 cm. Posibil să mai fi fost un
carton, cu restul seriei, dar nu a ajuns la mine.
-
Aşa e cu Filatelia. Tragi de un timbru şi mai iese o serie!
P.S.: Iti multumesc pentru orice apel la memoria subiectiva. Este fascinant pentru proiectia in absurdul contemporan a imaginii zorilor stalinismului romanesc si o marturie necesara pentru toti colectionarii care nu i-au “prins”.
Comentariu by kolector — 18 august 2012 @ 18:28
Ai dreptate cu “cele 4 sunt 5″! Cele 4 sunt 4! M-a dus apa formatului!
Comentariu by Cornelius Ionescu — 18 august 2012 @ 20:20